Luna s-a apucat sa zambeasca...

Prietena mea Florina a observat ca am multe obiecte cu zambarici (de mentionat sunt cerceii mei bobitze galbene care rad din cand in cand de pe lobul urechii). S-a tot povestit de terapia prin ras – eu m-am prins mai greu, dar si cand am inceput sa aplic…Asadar multe lucruri in jurul meu zambesc – oamenii la fel – daca nu datorita mie, macar datorita lor (si pe ei ii caut si raman aproape de cei pe care i-am gasit).
Anul asta zambeste si luna. Nu stiu cum de nu am observat pana acum. Am tendinta sa cred ca Pamantul si-a mai schimbat unghiul de inclinare – sau ceva s-a intamplat. Cam acum aproape doua luni, jongland la intamplare cu ochii spre cer, am vazut luna in forma de semiluna intoarsa ca un zambet luminos. Era un zambet de reclama la pasta de dinti. Nu stiu ce pasta foloseste…trebuie sa fie ceva pe baza de Soare. Prima data cand am observat-o, mi s-a parut mai sarcastica asa – nu zambea cu toata gura…insa in serile urmatoare, s-a mai deschis. Ma tot gandesc de ce ar fi zambit sarcastic : in sinea ei radea probabil de ceva – daca nu de prostiile pe care le fac oamenii, sigur radea de mine care nu stiam daca sa ma apropii, sa nu…exagerez ca tresalt…I-a disparut zambetul ala si bine a facut ca mi-as fi pus mai multe intrebari decat era cazul si iar analizam aiurea. Avea acum un zambet mai sincer si parca intelegea: era intre noi o chestie tacita…reciproca…e dragutz totusi sa te simti inteles.
A treia seara deja radea in hohote – ma pregatisem oricum cu niste poante, dar n-am mai apucat sa zic nimic. Eeee….radem – glumim, dar sa stim de ce! Imi place sa rad – sa rad mai ales la glume si intorsuri de fraza absurde, brodari ad-hoc pe subiecte la care nu te-ai gandit niciodata in mod serios.
Gata: dupa patru zile…mi-am pierdut partenera de ras. N-o mai recunosteam: era diforma si inexpresiva. Cred ca aveam s-o astept sa se faca plina si sa trecem la capitolul “melancolie”. Cine poate si vrea sa se transforme in vreo lighioana – n-are dacat…noi, oamenii obisnuiti vom avea apucaturi obisnuite: ne vom gandi la fostul/ fosta, plimbare, foc de tabara, valuri si muuulte altele. Cei la fel de obisnuiti pot fi mai nervosi sau pot sta cu ochii in tavan – “doar-doar vor adormi”.
E frumoasa luna plina…chiar si plinuta (numai carcotasii fac caz de 2-3 kilograme in plus). Probabil de la faptul ca e rotunda(perfecta) place multora – chiar si marii care se “fluxeaza” si

“ refluxeaza” dupa cum ii canta satelitul.